Saturday, January 10, 2015

Intoarcerea fiului risipitor. De Amicitia

Am revenit in Sibiu in plina iarna unde streasina iernii se inclina sub zapezi si gheata. Nimic nu mai razbate din cetate ca intr-un han inchis in vreme si in stele, unde vinul tremura rubinul, femeile de altada isi tremura faldurile in dans.
Multe lucruri le intelegem tarziu in viata.
Aici intre prieteni, in strada joasa si neasfaltata am inteles cat de nepretuita e senzatia intoarcerii acasa si unde esti acceptat asa cum esti, asa cum ai plecat.
Antoine de Saint Exupery spunea ca "prieten iti e cel ce





nu te judeca".
De fiecare data inteleg acest lucru numai aici la Sibiu, acasa.

Constelatia Sibiu in poeme

Un poet de talent si de o expresie surprinzatoare prin care metamorfozele realului se desfasoara in versuri mestesugite cu gand de bijutier se inscrie in galeria poetilor sibieni, ne incanta cu o poezie mereu densa in lirism, si nu intr-o zicere arbitrara.
Ma refer la puterea asocierii cuvintelor in limbaj poetic, nu in clisee ieftine, si totodata la tinuta clasica a constructiilor- ritm si rime.
Va reproduc cateva poeme din creatia lui Walter Johrend:


SONET PENTRU IOANA

Ioana lui Crăciun și Doamna mea
cu strungă între croitori și dinți,
vino să-mi cânți la Rășinari ceva
și să mă scoți din lotcă și din minți,

când vin pe Valea Caselor în trunchi
de arbore tăiat la curmături
cu zeci de pietre scumpe la rărunchi
plutind pe unda cu atâtea guri,

la pieptul meu plin de grăsimi, și spân,
să-mi șuieri cântul viperei bătrâne
când dintelui doar mierea-i mai rămâne,

să-mi dai iluzia că încă sunt stăpân
pe bradu-n care am ascuns azi noapte luna
să nu ne-o fure, din mormânt, Șaguna...
 

SALON PUSTIU

Noi doi într-un salon pustiu.
Un blues se scurge-încet din boxe.
Aș vrea să iau un bisturiu
să-ți scot din cap câteva doxe, 

precum că ești deșteaptă foc
și știi găti orice tocană, 
că poți cânta pe-un singur floc
trei sârbe și o hațegană;

că din lindic îți faci muștiuc
pentru un bot răsfrânt și roșu
să mă trezească-n loc de cuc
sau când a ostenit cocoşu’.

Dar nu-apelez la fier călit, 
înnobilat în inox suplu, 
cum din priviri ai consimțit
să fim, o noapte albă, cuplu…




Sunday, January 4, 2015

Carte catre un presedinte

Klaus Johannis si-a inceput  anul 2015 la Sibiu, intr-o scurta vacanta inainte de inceperea din plin a mandatului sau de presedinte. De acum incolo el nu mai apartine numai cetatii transilvane, ci intregii tari.
Participarea sa la serviciul religios la Catedrala ortodoxa din Sibiu, prezenta sa pe strazile natale si in ultima parte a zilei antrenamentul de tenis pe terenul Pamira, alaturi de antrenorul Marius Vecerdea fac parte din agenda primei duminici a noului an.
Desi in ultimele saptamani timpul sau nu-I mai permite ca in alte dati sa ne vedem si sa depanam amintiri ori sa bem o cafea, Klaus a avut amabilitatea sa-mi acorde ragazul unei scurte intalniri inaintea plecarii sale spre Bucuresti.
Klaus si Carmen nu s-au schimbat. Au facut semn agentilor de protectie din jurul sau, am trecut printre masinile oficiale si ne-am imbratisat urandu-ne La Multi Ani . I-am felicitat pentru reusita si ne-am limitat la bucuria revederii ca fosti colegi. Nimic nu s-a schimbat in comportamentul lor.
Au acceptat cu bucurie mesajul  din partea revistei www.Acum.tv si un mic insemn transpus intr-o imagine de catre pictorita Dorothy Maier din Washington DC. I-am adaugat ca nu numai editorii publicatiei noastre  ii transmit ganduri de bine, ci si alte zeci de romani imigranti din zona capitalei S.U.A. Conturul modest transpus in acuarela reprezinta un peisaj transilvan, o definire a sufletului celor ce nu uita de unde au plecat.
In discursul sau de la investitura sa a accentuat asupra coeziunii dintre tara si diaspora.  Klaus Johannis  e primul presedinte roman ce intelege importanta celor din afara tarii printr-un posibil aport la restaurarea unei alte Romanii.
Masinile au demarat lent prin ninsoarea abundenta. Klaus a deschis portiera :
-Multumesc, Florin !
Ma aflu acasa de ceva timp si ca alti mii de sibieni incerc tristetea pierderii unui bun primar. Este ca si cum te desparti de un dascal drag. O alta voce imi spune ca prefacerile orasului nostru pot deveni realitati pentru intreaga tara, si nu e loc pentru regrete.

                                                                           Cosemnat astazi pe 04 ianuarie 2015


Peisaj transilvan -satul Vladeni . Dororthy Maier